O călătorie în lumea Linux: să începem de la început

 Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu adevărat în culisele calculatorului tău? Cum funcționează exact sistemul pe care îl folosești zi de zi și de ce pare să încetinească cu fiecare actualizare?

Așa începe călătoria multora care, mai devreme sau mai târziu, întâlnesc Linux, un sistem despre care toată lumea vorbește, dar puțini înțeleg cu adevărat.

Linux are o aură misterioasă. Pare tehnic, complicat, conceput pentru experți în informatică. Totuși... oricine știe să navigheze pe web, să citească instrucțiuni și nu se teme să încerce ceva nou îl poate folosi. Linux este un sistem de operare, dar și o filozofie a libertății, transparenței și a sentimentului că calculatorul lucrează pentru tine, nu invers.

Ce este Linux și ce nu este?

A înțelege Linux înseamnă a ști ce se află sub capotă. În primul rând, Linux nu este o aplicație și nici un add-on pentru sistemele existente. În esență, este kernelul, inima care conduce întregul ecosistem al sistemului de operare. Tot ce vedeți - desktopul, pictogramele, aplicațiile, actualizările - se bazează pe același kernel. Linux nici măcar nu este o încercare de a imita Windows sau macOS. Nu a fost niciodată. Este o cale diferită, mai modulară și mai deschisă. Unele distribuții pot semăna vizual cu alte sisteme, dar acesta este doar un văl peste o arhitectură fundamental diferită, care permite un nivel de control pe care nu îl puteți obține nicăieri altundeva.

Deși Linux era odată considerat un sistem pentru experți, astăzi este atractiv și pentru utilizatorii obișnuiți. De ce? Pentru că devine rapid clar că sistemul rulează mai lin, mai constant și mai previzibil. Calculatorul nu se blochează din cauza actualizărilor inventate undeva departe. Nu există reclame sau telemetrie bruscă. Nu ai senzația că sistemul încearcă să te convingă să cumperi ceva de care nu ai nevoie. Dimpotrivă, ai un sentiment de puritate. Linux oferă astăzi un magazin de aplicații, desktop-uri moderne, porniri rapide și funcționare silențioasă și stabilă. Toate acestea fără licențiere, restricții sau bariere de plată.

Istoria Linuxului: De la un proiect studențesc la fondarea internetului

Pentru a înțelege de ce Linux este o poveste atât de specială astăzi, trebuie să ne întoarcem în 1991, când Linus Torvalds, un student finlandez de informatică în vârstă de 21 de ani, a postat un mesaj modest pe un forum Usenet. El a scris că dezvolta un mic sistem de operare amator pentru computerul său personal și că nu era „nimic măreț sau profesional”. Probabil că nu și-a imaginat niciodată, la vremea respectivă, că postarea sa va declanșa una dintre cele mai mari schimbări din istoria informaticii.

Linus dorea să creeze un mediu de învățare, un loc în care oamenii să poată înțelege cum funcționează un sistem de operare. El s-a inspirat din filosofia UNIX, un sistem care era excelent din punct de vedere tehnic la acea vreme, dar extrem de scump și practic inaccesibil persoanelor fizice. Prin urmare, Linux a fost un proiect personal, conceput pentru explorare, nu pentru a remodela viitorul tehnologic.

Însă momentul cheie nu a venit atunci când a scris codul. A venit atunci când Linus și-a lansat codul sub Licența Publică Generală GNU (GPL), o licență creată de Richard Stallman ca parte a mișcării pentru software liber. GPL a făcut posibil ceva revoluționar: oricine putea folosi, modifica, partaja și îmbunătăți codul, atâta timp cât acesta rămânea deschis tuturor.

Această decizie nu a creat doar un sistem de operare. A creat o comunitate. Programatori, administratori de sistem și entuziaști din întreaga lume au început să contribuie cu patch-uri, idei noi, suport hardware îmbunătățit, drivere, medii desktop și instrumente. Proiectul, născut de la un singur student, a început să crească neoprit.

În doar câțiva ani, Linux a devenit coloana vertebrală a internetului. Fiabilitatea, stabilitatea și transparența sa l-au făcut ideal pentru serverele unde nu există surprize. Astăzi, când deschizi un site web, folosești un motor de căutare, trimiți un e-mail sau vizionezi un videoclip, probabil că în spatele lui se află Linux. Nu Windows, nu macOS: Linux.

În același timp, Linux a devenit fundamentul pentru nenumărate proiecte, de la supercomputere la Android, de la routere de rețea la dispozitive IoT. Peisajul tehnologic de astăzi ar fi pur și simplu de nerecunoscut fără Linux.

Dar cea mai bună parte a poveștii se află în altă parte. Linux este dovada că o comunitate deschisă poate depăși limitele. Filosofia „cea mai bună idee câștigă” a devenit forța motrice din spatele dezvoltării. În această lume, nimeni nu poate cumpăra avantaje sau ascunde erori. Codul este deschis, discuția este publică, iar îmbunătățirile sunt pentru binele comun.

Când un utilizator instalează Ubuntu, Mint, Fedora, Manjaro sau oricare dintre sistemele de operare mai noi, precum Bazzite sau CachyOS, acesta devine parte a unei lungi povești care a început într-o cameră de cămin studențesc și continuă în centre de date, laptopuri și miliarde de dispozitive din întreaga lume. Linux nu este doar un produs tehnic, ci un fenomen cultural.

Și de aceea Linux are și astăzi o atracție specială. Nu este vorba doar despre viteză, stabilitate sau confidențialitate. Este vorba despre sentimentul de a colabora cu ceva mai mare decât un singur computer. Cunoașterea faptului că software-ul nu trebuie să fie închis, scump și blocat. Poate fi partajat, rafinat prin contribuțiile a mii de oameni și deschis oricui dorește să-i înțeleagă ritmul.

De ce se întorc utilizatorii la Linux?

Interesant este că nu doar curioșii se întorc la Linux, ci și cei care l-au încercat cu ani în urmă și apoi au renunțat. Astăzi, au o impresie diferită. Sistemul a maturizat, a crescut și a devenit intuitiv. Mulți se întorc pentru că vor să simtă din nou că dețin controlul. Alții pur și simplu pentru că calculatorul lor funcționează mai bine cu Linux, chiar dacă are zece ani. Și unii pur și simplu pentru că le place ideea că sistemul nu interferează cu deciziile lor. Odată ce ajungi să cunoști natura silențioasă și logică a Linux-ului, este greu să te întorci.

O sută una distribuții Linux: care sunt cele mai populare și la ce sunt folosite?

Această diversitate a Linuxului este clar vizibilă în distribuțiile sale, adică în nenumăratele versiuni ale aceleiași platforme, fiecare cu propria personalitate.

Ubuntu este atât de ușor de recunoscut pentru că este simplu, cu suport larg și conceput pentru oricine își dorește un sistem fiabil, gata de utilizare. Linux Mint este popular printre utilizatorii noi în principal pentru că se simte „ca acasă”. Este curat, intuitiv, cu un desktop clar pe care oricine a folosit vreodată Windows îl poate înțelege.

Fedora, pe de altă parte, este un experiment de laborator, unul dintre primele sisteme care testează tehnologii ce vor modela viitorul. Debian, pe de altă parte, este un fel de pilon solid de stabilitate. Este folosit oriunde fiabilitatea este mai importantă decât strălucirea.

În ultimii ani, au apărut noi distribuții care se concentrează pe experiențe specifice. Bazzite, bazat pe Fedora, este popular printre jucători și utilizatorii moderni de desktop-uri. Oferă suport excelent pentru Steam, emulare și hardware și face ca Linux, ca platformă de jocuri, să nu mai pară o entitate exotică. Este cea mai apropiată aproximare de SteamOS, care, după cum mulți știu, este principalul responsabil (împreună cu Proton) pentru creșterea rapidă a jocurilor pe distribuțiile Linux.

Sistemul de operare Tuxedo Este interesant pentru că s-a născut din nevoile unui producător de hardware. TUXEDO Computers își dezvoltă propria distribuție, optimizată pentru laptopurile și desktop-urile sale sofisticate. Sistemul este extrem de stabil, atractiv și plin de mici detalii care sunt observabile doar în utilizarea de zi cu zi. Este, de asemenea, distribuția pe care o utilizez activ în prezent.

CachyOS, însă, provine dintr-o lume în care optimizarea este esențială. Se bazează pe Arch și este conceput pentru cei care doresc ca sistemul lor să stoarcă fiecare picătură de performanță a procesorului din el. Se concentrează pe viteză, timp de răspuns și o configurație extrem de modernă.

Fiecare distribuție are propriul său caracter unic. Una este intuitivă, alta este experimentală, a treia este robustă, a patra este elegantă, iar a cincea este extrem de rapidă. Acesta este un lux pe care niciun alt ecosistem nu îl oferă. Indiferent de tipul de utilizator pe care îl aveți, ce vă place să faceți pe computer sau de ce funcții/programe aveți nevoie, există nenumărate distribuții disponibile și cel puțin una vă va satisface cu siguranță nevoile.

În articolele următoare, voi dezlega această diversitate pas cu pas. Vom trece de la explicarea elementelor de bază la o primă instalare reușită a sistemului, de la alegerea distribuției potrivite pentru un începător la pregătirea unui stick USB, de la înțelegerea structurii fișierelor la utilizarea primelor comenzi, de la personalizarea desktopului la rezolvarea problemelor care așteaptă fiecare utilizator nou.

Scopul nu este de a pune Linux pe tron, ci de a demonstra că Linux poate fi un mediu ușor de înțeles, util și surprinzător de plăcut, dacă îi acorzi o șansă.

Sursa: