Treceți la conținutul principal

Fedora vs. Arch Linux: Cum să alegi următoarea distribuție Linux (și pe care o folosesc)

 Dacă încerci să te decizi între două distribuții Linux puternice, hai să vedem dacă te pot ajuta să iei o decizie.

Prima distribuție Linux pe care am folosit-o vreodată serios a fost Red Hat 5.2 (înainte de crearea Fedora). Pe atunci, era cea mai bună opțiune pentru aproape toată lumea. 

A fost, de asemenea, greu de învățat.

Din fericire, peisajul Linux este mult diferit acum și există distribuții atât de simple, încât fac ca Windows să pară creat pentru creiere de nivel Albert Einstein.

Asta nu înseamnă că fiecare distribuție este creată la fel. Chiar dacă există versiuni de Linux care sunt suficient de simple pentru ca bunica ta să le poată folosi, există și distribuții care sunt mai dificile, precum și cele care ar pune la încercare administratorii de sistem și dezvoltatorii.

Astăzi, vreau să vorbesc despre două distribuții care există undeva în mijlocul inferior al scării de dificultate Linux (care variază de la Linux Mint până la Gentoo): Fedora și Arch Linux.

Aceste două distribuții sunt adesea considerate cele mai potrivite pentru cei cu experiență în utilizarea sistemului de operare Linux.

Să vedem cât de mult adevăr este în această presupunere.

Fedora: Este potrivit pentru tine?

Un desktop Plasma Fedora 42 KDE ușor modificat.

Timp de mulți ani, am fost de părere că Fedora Linux era cel mai potrivit pentru cei care folosiseră sistemul de operare open-source și se simțeau confortabil cu linia de comandă. Motivul era că Fedora necesita adesea utilizarea comenzilor.

Cu toate acestea, în ultimul deceniu, Fedora a evoluat încetul cu încetul de la această reputație pentru a deveni ceva diferit.

Ca majoritatea distribuțiilor Linux, Fedora are o interfață grafică pentru aproape orice, și cred acum că cineva ar putea folosi sistemul de operare fără a atinge vreodată linia de comandă. Aș merge chiar atât de departe încât să spun că Fedora este acum aproape la fel de ușor de utilizat ca Ubuntu.

Totuși, există o mică problemă.

Fedora este adesea considerată o distribuție „de ultimă generație”. Aceasta înseamnă că adoptă în mod regulat tehnologii de ultimă generație. Cu alte cuvinte, Fedora poate include uneori componente software care nu sunt la fel de verificate ca altele. Acest model de adopție timpurie poate duce la probleme.

Nu spun că se întâmplă; spun că este posibil să se întâmple. Când se întâmplă astfel de lucruri, depanarea ar putea fi mai presus de sarcina unui utilizator nou.

Din nou, nu spun că este inevitabil. Am folosit Fedora în mai multe ocazii și nu am constatat niciodată că este instabil. 

De asemenea, cred că ideea că reputația proastă pe care o primește adoptarea timpurie nu este întotdeauna 100% corectă. Nu este ca și cum Fedora ar livra software beta. Cu siguranță nu este cazul. Dar, în timp ce Ubuntu tinde să existe într-o lume în care cea mai recentă/cea mai bună versiune a unui software este rareori inclusă, Fedora are puțin mai multă încredere în versiunile mai noi.

Ceea ce este interesant este că Fedora ar putea primi funcții noi mai devreme decât Ubuntu. 

Dacă asta ți se pare un bonus, atunci Fedora ar putea fi soluția potrivită.

Câteva detalii despre Fedora:

  • Folosește managerul de pachete RPM (dar include o interfață grafică, deci linia de comandă nu este necesară).
  • Folosește SELinux pentru controlul accesului.
  • Oferă mai multe „variante” (cum ar fi Fedora KDE ), fiecare cu un mediu desktop diferit.
  • Folosește GNOME ca mediu desktop pentru ediția „flagship”.
  • Folosește un program de instalare modern (care este destul de simplu).
  • Este compatibil cu managerul universal de pachete Flatpak.
  • Uneori este nevoie de o repornire pentru a aplica actualizările (ca în Windows).
  • Urmează aproximativ același ciclu de lansare ca Ubuntu (la fiecare șase luni).
  • Fedora este asociată cu Red Hat Linux.

Câteva detalii despre Fedora: Linus Torvald (creatorul Linux) folosește Fedora.

Pentru cine este Fedora?

Aș putea fi înclinat (și chiar am avut și în trecut) să spun că Fedora este o distribuție Linux pentru toată lumea. Și, deși cred că Fedora ar putea fi folosită de oricine, indiferent de experiență, această distribuție este cel mai bine utilizată de cei care se simt confortabil în utilizarea tehnologiei. Asta nu înseamnă că trebuie să fii administrator, dezvoltator sau un über nerd. Dar s-ar putea să vrei să te simți confortabil să rezolvi o problemă (sau cel puțin să știi unde să ceri ajutor), în cazul în care ceva nu merge bine.

Chiar și cu acestea spuse, încă cred că Fedora ar putea fi adoptată de oricine, indiferent de nivelul de calificare. 

Arch Linux

archlinux.jpg

Arch Linux este probabil cea mai cunoscută versiune de Linux.

Arch Linux are reputația de a fi o provocare, în special pentru cei care nu se simt confortabil cu linia de comandă.

Unul dintre motive este că instalarea Arch necesită utilizarea liniei de comandă. Pentru a instala Arch Linux, porniți o instanță live, deschideți aplicația terminal și executați comanda archinstall . Vi se vor adresa mai multe întrebări (unele dintre ele fiind pentru partiționarea unității) înainte de începerea instalării.

Există spin-off-uri ale Arch Linux care folosesc instalatoare GUI simple, dar de data aceasta vorbim despre Arch Linux, iar Arch Linux nu are un instalator GUI.

Numai asta face ca Arch să fie prea dificil pentru cei care sunt noi în Linux. Nu aș pune o bunică în fața unui calculator cu Arch Linux și să-i spună: „Hai, Bunica!” Sigur, bunica ar putea deschide un browser web și să-și urmărească poveștile prin orice serviciu de streaming, dar odată ce depășește acest nivel, lucrurile s-ar putea complica.

Dincolo de instalare, instalarea pachetelor necesită și linia de comandă, deoarece Arch Linux nu vine cu o interfață grafică pentru managerul de pachete pacman.

Nimeni care este nou în Linux nu vrea să fie nevoit să folosească linia de comandă pentru a instala aplicații precum LibreOffice.

Așadar, între instalarea sistemului de operare și instalarea software-ului, Arch Linux este plasat deasupra Fedora pe scara complicațiilor.

Chiar dacă Arch Linux este mai complicat decât majoritatea distribuțiilor Linux de uz general, este și una dintre cele mai stabile. În opinia mea, Arch Linux și Debian sunt cele mai stabile două sisteme de operare de pe planetă. De aceea, companii precum Valve folosesc Arch ca bază pentru SteamOS (și viitorul Steam Machine).

Dacă te poți familiariza cu Arch Linux, te vei bucura de un sistem de operare cu mai multă stabilitate decât oricare altul pe care l-ai folosit vreodată.

Câteva detalii despre Arch Linux:

  • Arch este o distribuție cu lansare continuă.
  • Arch are depozitul AUR cu o mulțime de software suplimentar de instalat.
  • După ce veți folosi Arch, veți înțelege mai bine cum funcționează Linux.
  • Arch este adesea denumită o distribuție Linux DIY.
  • Nu există nicio susținere corporativă pentru Arch Linux.

Pentru cine este Arch Linux?

Arch Linux este pentru cei cu o experiență destul de bună în Linux. Arch nu este o distribuție viabilă pentru utilizatorii care doresc să o folosească inițial. Această distribuție este pentru cei care au folosit ceva precum Ubuntu sau Fedora și își doresc ceva mai complex.

Arch Linux este pentru cei cărora le place să experimenteze și cei care nu se tem de linia de comandă.

Arch Linux este pentru cei care vor să demonstreze că iau Linux în serios.

Care este potrivit pentru tine?

Simplu spus, dacă ai puțină sau deloc experiență cu Linux, alege Fedora. Pe de altă parte, dacă ai experiență cu Linux și vrei să migri la o distribuție care te va pune puțin la încercare, dar care este și foarte solidă, atunci Arch este pentru tine.

Sursa: zdnet


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...