Treceți la conținutul principal

elementary OS vs. Ubuntu Budgie: Două distribuții Linux frumoase, dar care este potrivită pentru tine?

 Aceste distribuții Linux sunt la fel de elegante pe cât sunt de ușor de utilizat. Iată cum să alegi între ele.


Am o slăbiciune atât pentru Elementary OS , cât și pentru Ubuntu Budgie . Timp de aproximativ cinci ani, Elementary OS a fost distribuția mea Linux preferată. Am găsit-o fermecătoare, bine concepută, eficientă și ușor de utilizat. După aproximativ 10 ani, Ubuntu Budgie a uzurpat Pop!_OS timp de câțiva ani.

Ambele sisteme de operare desktop ar trebui luate în considerare ca opțiuni atât pentru cei care sunt noi în Linux, cât și pentru cei care sunt bine familiarizați cu sistemele de operare open-source. La prima vedere, aceste distribuții arată destul de diferit, dar în esență sunt destul de similare.

Hai să aruncăm o privire la fiecare dintre ele și să stabilim care este potrivit pentru tine.

Desktopul implicit al sistemului de operare elementar OS 8.

Elementary OS se bazează pe versiunile Ubuntu LTS și a fost introdus pentru prima dată în 2011. De la începuturi până în prezent, sistemul de operare elementar a păstrat o schemă de design similară, iar cei care o cunosc probabil că v-ați gândit tot timpul: „Seamănă foarte mult cu MacOS”.

Cred că a fost intenționat. Având în vedere că macOS a fost aclamat ani de zile ca fiind unul dintre cele mai ușor de utilizat sisteme de operare, este logic ca elementary OS să semene cu sistemul de operare de la Apple.

Totuși, există o diferență evidentă (în afară de faptul că elementary OS este Linux): elementary OS depășește MacOS cu mult.

Cerințele minime de sistem pentru cea mai recentă versiune a sistemului sunt următoarele:

  • Un procesor Intel Core i3 recent sau un procesor dual-core pe 64 de biți comparabil
  • 4 GB de RAM
  • SSD de 32 GB cu spațiu liber
  • Un ecran cu rezoluție minimă de 1024x768

Pe de altă parte, cerințele minime de sistem pentru macOS Tahoe sunt un MacBook Air (2020 sau ulterior), un MacBook Pro (2020 cu patru porturi Thunderbolt 3 sau 2021 sau ulterior), un Mac mini (2020 sau ulterior), un iMac (2020 sau ulterior) sau un Mac Pro (2019). Aceste dispozitive ar trebui să aibă cel puțin 16 GB de RAM și 50 GB (doar pentru instalare).

Dacă ați instala elementary OS și macOS Tahoe pe mașini cu putere similară, elementary OS ar fi uimitor de impresionant. Dar ce anume îl face atât de special la elementary OS?

În primul rând, schema de design se regăsește în fiecare element al sistemului de operare. De la dock la meniul desktopului, la aplicațiile instalate și bara de sus... designul este perfect și curge frumos de la un bit la altul. Deschideți managerul de fișiere și arată ca elementary OS. Faceți clic pe meniul desktopului... elementary OS. Ca să fiu sincer, este destul de reconfortant într-o lume în care este posibil să instalați diferite aplicații folosind diferite seturi de instrumente Widget pe același desktop, ceea ce provoacă o mică variație tematică.

Apropo de subiect: elementary OS este una dintre puținele distribuții Linux pe care nu simt nevoia să le modific direct din cutie. Asta spune multe, pentru că îmi modific mereu desktop-urile. Cu toate acestea, dezvoltatorii elementary OS (și ai desktop-ului Pantheon) reușesc, versiune după versiune, și nu am simțit niciodată nevoia să fac nici cea mai mică modificare.

Sistemul de operare elementar, de asemenea:

  • Suportă aplicațiile Flatpak
  • Include o vizualizare multitasking frumoasă
  • Acceptă colțuri deschise și gesturi multi-touch
  • Are un magazin de aplicații ușor de utilizat
  • Include o funcție numită Sesiune securizată, care impune aplicațiilor să solicite explicit permisiunea pentru acțiuni sensibile.
  • Are indicatori de înregistrare pentru microfon/ecran
  • Acordă o prioritate ridicată setărilor de confidențialitate
  • Are un timp de pornire foarte rapid
  • Oferă numeroase opțiuni de accesibilitate
  • Folosește Flatpak pentru majoritatea instalărilor de aplicații

Ești nou în Linux? Migrezi de la MacOS? Îți dorești un sistem de operare care să fie în egală măsură simplitate, fiabilitate, eficiență și aspect? Dacă da, elementary OS ar trebui să fie prima ta alegere.

Sistemul de operare elementar este la fel de fermecător pe cât poate fi un sistem de operare desktop. Mediul desktop Pantheon face ca utilizarea Linux să fie cât mai ușoară posibil, așa că nu veți simți niciodată nevoia să deschideți aplicația terminal și să utilizați linia de comandă.

Există o avertizare la utilizarea elementary OS: nu este nici pe departe la fel de flexibil ca alte distribuții Linux. Vestea bună este că probabil nu veți simți nevoia să faceți nicio modificare. Totuși, dacă vă place să experimentați, elementary OS s-ar putea să nu fie distribuția potrivită pentru dvs.

Desktopul implicit Ubuntu Budgie.

Ubuntu Budgie este o „varietate” oficială Ubuntu. Datorită desktopului Budgie, această distribuție este la fel de frumoasă ca oricare alta de pe piață. Și datorită Ubuntu, este, de asemenea, ușor de utilizat și are un suport hardware remarcabil (prin intermediul kernelului Hardware Enablement).

Încă de la început, Ubuntu Budgie seamănă oarecum cu Windows 10, având un panou elegant, un meniu desktop ușor de utilizat, o bară de sistem și toate funcțiile cu care v-ați obișnuit de ani de zile.

Una dintre marile diferențe (pentru mine) dintre Ubuntu Budgie și elementary OS este că eu personalizez întotdeauna desktopul Budgie. Prefer mult mai mult un dock decât un panou (care este ușor de schimbat în Budgie), nu folosesc niciodată modul întunecat și modific alte câteva detalii pentru a adapta desktopul mai bine nevoilor mele.

Din fericire, aceste configurații sunt foarte ușor de gestionat, dar au ilustrat diferența cheie dintre acestea două: Ubuntu Budgie este mult mai flexibil decât sistemul de operare elementar.

Asta nu înseamnă că Budgie poate face mai mult. Nu. Ceea ce vreau să spun este că Ubuntu Budgie poate fi mai mult. Vrei ca Budgie să arate ca Windows? Ai înțeles. Interfața cu macOS este mai potrivită gusturilor tale? Încearcă. Sau poate ai vrea ceva complet diferit? Fă-o să fie așa. 

Cu alte cuvinte, dacă doriți un desktop ușor de utilizat, frumos și personalizabil, Ubuntu Budgie este cea mai bună alegere.

Ubuntu Budgie:

  • Oferă un aspect flexibil cu un panou superior și un panou inferior (sau dock)
  • Are bara laterală Raven pentru notificări și applet-uri
  • Include un Centru de Bun Venit pentru o configurare ușoară
  • Oferă diverse machete care pot imita Windows, MacOS sau Chrome OS
  • Include o mulțime de opțiuni de personalizare pentru teme, pictograme și setări ale panoului
  • Se bazează pe Ubuntu LTS cu kernelul HWE pentru suport hardware larg
  • Oferă plasarea automată a ferestrelor (placare cu dale și agățătoare)
  • Acceptă applet-uri care pot fi adăugate la panou
  • Acceptă instalarea prin APT, Snap și Flatpak

Acesta este simplu. Dacă vrei un desktop frumos, ușor de configurat (și care arată bine în toate versiunile sale), ușor de utilizat, care oferă suport hardware remarcabil și care funcționează ca un campion, atunci Ubuntu Budgie este ceea ce îți dorești.

După cum am menționat, cea mai mare diferență dintre elementary OS și Ubuntu Budgie este că acesta din urmă este mult mai flexibil și personalizabil. În același timp, elementary OS este una dintre acele distribuții care „pur și simplu funcționează”.

Așadar, dacă vrei o distribuție pe care o instalezi și o utilizezi fără a fi nevoie să pierzi timp personalizând-o, alege elementary OS. Dacă vrei o distribuție care îți permite să faci ce vrei cu aspectul desktopului, alege Ubuntu Budgie.

Indiferent cum ai merge, să știi că ai ales un câștigător.

sursa: zdnet

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...