Treceți la conținutul principal

13. Cum se instalează Arch Linux cu Btrfs

 

Arch Linux este o distribuție ușoară, cu lansare continuă, cunoscută pentru simplitatea și flexibilitatea sa. Una dintre cele mai atractive caracteristici ale sale este minimalismul, care permite utilizatorilor să își construiască sistemele de la zero. Btrfs (sistemul de fișiere B-tree) este un sistem de fișiere modern care oferă funcții avansate precum snapshoting, compresie și gestionare dinamică a volumelor, ceea ce îl face o alegere atractivă pentru utilizatorii Arch care caută mai mult control asupra sistemului lor de stocare.

Acest ghid vă va ghida prin procesul de instalare a Arch Linux cu Btrfs, acoperind totul, de la pregătirea sistemului până la configurarea sistemului de fișiere și finalizarea instalării.

Cerințe preliminare

Înainte de a începe instalarea, asigurați-vă că aveți următoarele:

  1. Un computer sau o mașină virtuală cu un BIOS compatibil cu UEFI.
  2. O unitate USB bootabilă cu fișierul ISO Arch Linux (descărcabilă de pe site-ul oficial Arch Linux ).
  3. O conexiune la internet fiabilă pentru descărcarea pachetelor în timpul instalării.
  4. Familiaritate cu interfața liniei de comandă (CLI) Linux, deoarece instalarea Arch Linux se face în întregime prin terminal.

Pasul 1: Bootarea din mediul Arch Linux Live

  1. Creați o unitate USB bootabilă : Puteți utiliza instrumente precum ddsau Rufuspentru a crea o unitate USB Arch Linux bootabilă din fișierul ISO descărcat.

    sudo dd if=archlinux-YYYY.MM.DD-x86_64.iso of=/dev/sdX bs=4M status=progress && sync

    Înlocuiți-l /dev/sdXcu dispozitivul USB real.

  2. Pornirea de pe unitatea USB : Introduceți unitatea USB în computer, reporniți și introduceți setările UEFI/BIOS. Selectați unitatea USB ca dispozitiv principal de bootare.

  3. Porniți programul de instalare Arch Linux : După ce sistemul pornește, veți fi în mediul live Arch Linux. De aici, veți efectua instalarea prin linia de comandă.

Pasul 2: Configurarea discului

Arch Linux nu include un program de instalare grafic, așa că veți configura totul manual, inclusiv partiționarea și formatarea discului. În acest ghid, vom folosi Btrfs ca sistem de fișiere.

  1. Identificați discul : Enumerați toate discurile și partițiile disponibile cu următoarea comandă:

    lsblk

    Identificați discul țintă pentru instalarea Arch (de exemplu, /dev/sda). Fiți foarte atenți aici să alegeți discul corect, deoarece următorii pași vor șterge toate datele de pe acesta.

  2. Partiționarea discului : Vom folosi această gdiskschemă pentru a crea o partiție GPT (GUID Partition Table).

    gdisk /dev/sda

    • Creați o partiție nouă : Tastați npentru a crea o partiție nouă.

    • Selectați tipul de partiție : Alegeți 1să creați o partiție pentru bootloader-ul sistemului (EFI).

    • Creați partiția rădăcină : Alegeți 2să creați o partiție rădăcină pentru Arch Linux.

    • Ar trebui să aveți cel puțin două partiții:

      • O partiție de 512 MB pentru sistemul EFI (tip EF00).
      • Restul spațiului pentru partiția rădăcină (de tip 8300).

    După partiționare, salvați și ieșiți tastând w.

  3. Formatați partițiile : Formatați partiția EFI ca FAT32 și partiția rădăcină ca Btrfs.

    mkfs.fat -F32 /dev/sda1  # Format EFI partition
mkfs.btrfs /dev/sda2     # Format root partition with Btrfs

  4. Montați partițiile : Montați partiția rădăcină pe /mntși partiția EFI pe /mnt/boot.

    mount /dev/sda2 /mnt
mkdir /mnt/boot
mount /dev/sda1 /mnt/boot

Pasul 3: Instalarea sistemului de bază Arch Linux

Acum că discul este pregătit, puteți începe instalarea sistemului de bază.

  1. Selectați oglinda : Actualizați lista de oglinzi a sistemului pentru a asigura cele mai rapide viteze de descărcare.

    cp /etc/pacman.d/mirrorlist /mnt/etc/pacman.d/
curl -o /mnt/etc/pacman.d/mirrorlist https://archlinux.org/mirrorlist/all/

  2. Instalați sistemul de bază : Instalați setul minim de pachete Arch Linux, inclusiv sistemul de bază și utilitarele necesare.

    pacstrap /mnt base linux linux-firmware btrfs-progs vim

  3. Generați fișierul fstab : După instalarea sistemului de bază, generați /etc/fstabfișierul pentru a defini montările sistemului de fișiere.

    genfstab -U /mnt >> /mnt/etc/fstab

  4. Chroot în noul sistem : Schimbați root în noua instalare pentru a continua configurarea.

    arch-chroot /mnt

Pasul 4: Configurarea sistemului

Acum că ați configurat sistemul de bază, este timpul să configurați noua instalare Arch Linux.

  1. Setați fusul orar : Setați fusul orar al sistemului dvs. De exemplu, dacă vă aflați în New York:

    ln -sf /usr/share/zoneinfo/America/New_York /etc/localtime
hwclock --systohc

  2. Localizare : Eliminați comentariile setărilor regionale în /etc/locale.gen. Pentru limba engleză (SUA), eliminați comentariile:

    en_US.UTF-8 UTF-8

    Generați regionalul:

    locale-gen

    Setați setările regionale ale sistemului:

    echo "LANG=en_US.UTF-8" > /etc/locale.conf

  3. Configurați numele de gazdă : Setați numele de gazdă al sistemului dumneavoastră. De exemplu archlinux:

    echo "archlinux" > /etc/hostname

  4. Configurați parola de root : Setați parola de root pentru a securiza sistemul.

    passwd

  5. Instalați pachetele necesare : Instalați pachetele esențiale, inclusiv un bootloader (GRUB pentru sistemele UEFI).

    pacman -S grub efibootmgr

  6. Instalați și configurați GRUB : Instalați GRUB și configurați-l pentru sistemele UEFI.

    grub-install --target=x86_64-efi --efi-directory=/boot --bootloader-id=Arch

    Generați fișierul de configurare GRUB:

    grub-mkconfig -o /boot/grub/grub.cfg

Pasul 5: Activarea funcțiilor Btrfs

Btrfs oferă funcții precum snapshot-uri și compresie, care pot fi configurate pentru a profita la maximum de sistemul de fișiere. Deocamdată, veți monta partiția rădăcină Btrfs așa cum este. Cu toate acestea, se recomandă utilizarea subvolumelor pentru o mai bună gestionare a datelor.

  1. Creați subvolume Btrfs : Subvolumele Btrfs vă permit să separați datele și să le gestionați independent. În mod obișnuit, un @subvolum este utilizat pentru datele rădăcină și @homepoate fi utilizat pentru /homedirector.

    mount -o compress=zstd /dev/sda2 /mnt
btrfs subvolume create /mnt/@
btrfs subvolume create /mnt/@home

  2. Demontați și remontați subvolumele : După ce ați creat subvolumele, demontați partiția Btrfs și remontați subvolumele ca puncte de montare separate.

    umount /mnt
mount -o subvol=@,compress=zstd /dev/sda2 /mnt
mkdir /mnt/home
mount -o subvol=@home /dev/sda2 /mnt/home

  3. Actualizați fstab pentru subvolume : Editați /mnt/etc/fstabpentru a include subvolumele:

    UUID=<uuid_of_sda2> /               btrfs   subvol=@,compress=zstd 0 0
UUID=<uuid_of_sda2> /home           btrfs   subvol=@home,compress=zstd 0 0

Pasul 6: Finalizarea instalării

  1. Ieșiți din chroot și reporniți : Ieșiți din mediul chroot și demontați partițiile:

    exit
umount -R /mnt
reboot

  2. Reporniți în Arch Linux : Scoateți mediul de instalare și sistemul dvs. ar trebui să pornească în instalarea Arch Linux cu sistemul de fișiere Btrfs.

Concluzie

Urmând acești pași, ați instalat cu succes Arch Linux cu Btrfs. Această configurare vă oferă un sistem de fișiere flexibil și puternic, cu funcții precum snapshot-uri și compresie, care pot fi utile pentru gestionarea mai eficientă a fișierelor și datelor de sistem. De aici, puteți personaliza instalarea Arch în continuare prin adăugarea de pachete, configurarea utilizatorilor și reglarea fină a sistemului pentru a satisface nevoile dvs.

Sursa: Siberoloji

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe