Treceți la conținutul principal

Terminal pentru începători: 10 comenzi de bază pentru terminalul Linux pe care trebuie să le cunoașteți

 Un ghid pentru începători din 2025 pentru stăpânirea celor mai esențiale și de bază 10 comenzi de terminal Linux, de la ls și cd la sudo și rm.

Bine ați venit în inima Linux: terminalul. Pentru mulți utilizatori noi, această fereastră neagră plină cu text este cea mai intimidantă parte a experienței Linux. Dar iată secretul: este și cea mai puternică. Linia de comandă nu este învechită; este cea mai eficientă, directă și flexibilă modalitate de a controla computerul.

A învăța terminalul nu înseamnă a memora sute de comenzi. Este vorba despre construirea unei fundații. Odată ce înțelegi logica de bază, deblochezi capacitatea de a automatiza sarcini, de a rezolva probleme și de a gestiona sistemul în moduri pe care o interfață grafică pur și simplu nu le poate egala.

Acest ghid este conceput pentru începătorii absoluți. Vă vom prezenta cele 10 comenzi de bază ale terminalului Linux care stau la baza a tot ceea ce urmează. Stăpânirea acestora vă va transforma dintr-un utilizator Linux într-unul care îl controlează .

Noțiuni introductive: Noțiunile de bază ale navigației

Mai întâi, haideți să învățăm cum să ne uităm în jur. Aceste comenzi sunt echivalentul deschiderii folderelor și vizualizării fișierelor într-un manager de fișiere grafic.

1. ls(Listă)

Ce face: Comanda lslistează fișierele și directoarele din locația curentă. Este primul lucru pe care îl veți tasta când deschideți un terminal pentru a vă orienta.

Exemple comune:

  • ls
    • Cea mai simplă formă. Listează toate fișierele și folderele neascunse din directorul curent.
  • ls -l(format lung)
    • Aceasta vă oferă o listă detaliată. Veți vedea permisiunile (cum ar fi drwxr-xr-x), proprietarul, dimensiunea fișierului și data ultimei modificări.
  • ls -a(toate)
    • Aceasta afișează toate fișierele, inclusiv pe cele ascunse. Fișierele ascunse în Linux încep cu un punct (de exemplu, .bashrc).
  • ls -lha(Recomandarea noastră)
    • Aceasta este o combinație populară: lpentru format lung, hpentru „lizibil de către om” (afișează dimensiuni precum 10Ksau 5Mîn loc de 10240) și apentru toate fișierele.

2. cd(Schimbare director)

Ce face: Comanda cdeste utilizată pentru a naviga între directoare (foldere). Acesta este modul în care navigați prin structura de fișiere a sistemului.

Exemple comune:

  • cd Documents
    • Te mută din locația curentă în Documentsdirector. (Reține: terminalul ține cont de majuscule și minuscule!)
  • cd ..
    • Te mută cu un nivel mai sus în director.
  • cd(sau cd ~)
    • Aceasta este o comandă rapidă care te duce instantaneu înapoi la directorul „acasă” (de exemplu, /home/username) de oriunde.
  • cd /var/log
    • Aceasta folosește o „cale absolută”, începând de la rădăcina ( /) sistemului de fișiere, pentru a ajunge direct la logdirector, indiferent unde te afli.

Sfat de expert: Folosește tasta Tab pentru completare automată. Dacă tastezi cd Docși apeși Tab, shell-ul va completa automat textul, cd Documents/atâta timp cât este singura potrivire. Acesta este cel mai important truc pentru economisirea timpului.

Gestionarea fișierelor și directoarelor

Acum că te poți deplasa, hai să învățăm cum să creăm, să copiem, să mutăm și să ștergem fișiere.

3. cp(Copie)

Ce face: Comanda cpcopiază fișiere sau directoare.

Exemple comune:

  • cp my_file.txt my_file_copy.txt
    • Copiază my_file.txtși creează un fișier nou numit my_file_copy.txtîn același director.
  • cp my_file.txt Documents/
    • Copiază my_file.txtdin locația curentă în Documentsdirector.
  • cp -r MyFolder MyFolderCopy
    • Pentru a copia un director, trebuie să utilizați -rsteagul (recursiv). Aceasta copiază folderul și tot ce se află în el.

4. mv(Mutare / Redenumire)

Ce face: Comanda mvare două funcții: mută fișiere și le redenumește . Logica este aceeași: doar „mutați” fișierul cu un nume nou.

Exemple comune:

  • mv old_name.txt new_name.txt
    • Aceasta redenumește fișierul.
  • mv my_file.txt Downloads/
    • Aceasta se mută my_file.txt în Downloadsdirector, păstrându-și numele.
  • mv my_file.txt Downloads/new_name.txt
    • Aceasta operațiune mută fișierul și îl redenumește într-un singur pas.

5. rm(A șterge)

Ce face: Comanda rmșterge fișiere și directoare. Aceasta este una dintre cele mai puternice și periculoase comenzi esențiale Linux .

AVERTISMENT CRITIC: rmeste permanent. Nu există „Coș de reciclare” sau „Coș de gunoi” pe linia de comandă. Odată ce ați selectat rmun fișier, acesta dispare pentru totdeauna. Verificați întotdeauna comanda înainte de a apăsa Enter.

Exemple comune:

  • rm my_file.txt
    • Șterge fișierul my_file.txt.
  • rm -i my_file.txt
    • Indicatorul -i(interactiv) este mai sigur. Vă va solicita confirmarea ( rm: remove regular file 'my_file.txt'?) înainte de ștergere. Acest lucru este foarte recomandat pentru comenzile Linux pentru începători .
  • rm -r MyFolder
    • Pentru a șterge un director (și tot ce se află în el), trebuie să utilizați -rsteagul (recursiv). Și acest lucru este foarte periculos. Asigurați-vă 100% că sunteți în locul potrivit.

Găsirea și monitorizarea sistemului dvs.

Aceste comenzi vă ajută să găsiți informații și să vedeți ce face computerul dumneavoastră.

6. grep(Afișare expresie regulată globală)

Ce face: grep este un instrument puternic de căutare. Citește conținutul fișierelor și caută linii care corespund unui anumit model de text.

Exemple comune:

  • grep "error" /var/log/syslog
    • Caută în fișierul jurnal de sistem orice linie care conține cuvântul „eroare”. Acest lucru este neprețuit pentru depanare.
  • grep -i "hello" my_file.txt
    • Steagul -iface ca căutarea să nu țină cont de majuscule / minuscule. Va găsi „hello”, „Hello” sau „HELLO”.
  • grep -r "my_function" ./Project
    • Indicatorul -r(recursiv) caută textul „funcția_mea” în toate fișierele din Projectdirector.

7. top(Tabel de procese)

Ce face: top este un monitor de sistem în timp real. Este echivalentul din linia de comandă al Managerului de activități Windows sau al Monitorului de activitate macOS.

Exemple comune:

  • top
    • Pur și simplu tastați toppentru a deschide interfața pe ecran complet. Veți vedea o listă actualizată în timp real cu toate procesele care rulează, sortate după utilizarea procesorului. De asemenea, arată timpul de funcționare al sistemului, utilizarea memoriei (RAM) și multe altele.
    • Pentru a ieși din topecran, apăsați pur și simplu qtasta.

Sfat de la expert: Deși topeste clasic, mulți utilizatori preferă htop, o versiune mai modernă, colorată și ușor de utilizat. Îl puteți instala pe Fedora cu sudo dnf install htopși îl puteți rula tastând htop.

Putere și permisiuni: Pasul final

Aceste ultime trei comenzi sunt cheia pentru gestionarea sistemului, obținerea de ajutor și efectuarea sarcinilor administrative.

8. chmod(Schimbare mod)

Ce face: chmod modifică permisiunile (citire, scriere, executare) ale unui fișier sau director. Cea mai comună utilizare pentru începători este de a face un script sau un program „executabil”.

Exemple comune:

  • chmod +x my_script.sh
    • Tocmai ai descărcat un script ( .shfișier) sau un program (cum ar fi o AppImage). Încerci să-l rulezi, dar primești mesajul „Permisiune refuzată”.
    • Această comandă adaugă permisiunea „e x ecutable” ( +x), permițându-vă să o rulați cu ./my_script.sh.

9. sudo(Superutilizator Do)

Ce face: sudo este una dintre cele mai importante comenzi. Prescurtarea de la „Superuser Do” („Superuser Do”) vă permite să executați o singură comandă cu privilegii administrative (sau „root”).

Exemple comune:

  • sudo dnf install gimp
    • Nu poți instala software ca utilizator obișnuit. sudoîți ridică temporar privilegiile de a rula dnf installcomanda ca root (pe Fedora/RHEL). Pe Debian/Ubuntu, aceasta ar fi sudo apt install gimp.
  • sudo nano /etc/hosts
    • Fișierele de configurare a sistemului (cum ar fi /etc/hosts) sunt protejate. Le puteți citi ca un utilizator normal, dar pentru a le edita, trebuie să utilizați sudo.

Atenție: La fel ca rmsudoeste puternic. Nu tastați niciodată o sudocomandă decât dacă înțelegeți exact ce face. Rularea unei comenzi rău intenționate cu sudopoate distruge întregul sistem.

10. man(Manual)

Ce face: Comanda maneste cea mai importantă comandă de învățat. Este sistemul de ajutor încorporat. Vă oferă „pagina de manual” pentru orice altă comandă.

Exemple comune:

  • man ls
    • Aceasta deschide manualul complet al comenzii ls, arătându-vă fiecare steag (cum ar fi -l-a-h) și ce face acesta.
  • man grep
    • Vrei să afli mai multe despre grep? Acesta este locul.
    • Pentru a naviga printre manpagini, utilizați tastele săgeată sus/jos . Pentru a ieși, apăsați qtasta.

Concluzie: Călătoria ta abia a început

Tocmai ai învățat 10 comenzi, dar ai deblocat mii. Terminalul este un limbaj. Învățând lsși cd, ai învățat să vezi și să te miști. Cu cpmv, și rm, îți poți manipula lumea. Cu grepși top, o poți inspecta. Și cu chmodsudo, și man, ai puterea de a o schimba și înțelepciunea de a învăța mai multe.

Avertisment final: Folosiți energia în mod responsabil

Comenzi precum rmși sudonu trebuie folosite cu grijă. Acestea oferă control absolut, inclusiv controlul pentru a defecta anumite lucruri. Gândește-te întotdeauna înainte de a apăsa Enter. Utilizarea acestor comenzi se face pe propriul risc.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...