Treceți la conținutul principal

Proprietarul primului PC cu Linux (acesta a fost instalat pe ascuns în timp ce dormea) dezvăluie numele original al sistemului de operare.

 

Lars

Linux este astăzi un sistem de operare care rulează pe miliarde de dispozitive, stă la baza unei mari părți a internetului și chiar călătorește prin spațiul cosmic la bordul unor nave spațiale și roboți. Însă începuturile sale au fost mult mai „interne ”, așa cum se dezvăluie într-un articol de Lars Wirzenius, coleg de clasă și prieten al lui Linus Torvalds, care povestește cum s-a născut acest hobby și cum a devenit una dintre cele mai mari realizări tehnologice ale ultimelor decenii.

Ce este Usenet?

Lars Wirzenius și Linus Torvalds s-au cunoscut în 1988, când amândoi au început studiile de informatică la Universitatea din Helsinki. Spre sfârșitul primului an, au reușit să obțină acces la un server Unix și, din cauza unei greșeli de scriere — scrierea „rn” în loc de „rm” — amândoi au descoperit Usenet — un sistem de forumuri online — care le-a alimentat interesul pentru programare și pentru dezbaterile despre cum ar trebui construit un sistem de operare.

După serviciul militar, s-au întors la cursuri în 1990 și au studiat programarea în C și Unix, inclusiv teoria arhitecturii kernelului. La acea vreme, devorau articole despre alte sisteme de operare, precum QNX și Plan 9, și dezbăteau cum „ar trebui” construit un sistem de operare.

De la Prințul Persiei… la Minix

În ianuarie 1991, Linus și-a cumpărat primul PC „clonă” cu un procesor 386, 4 MB de RAM și un hard disk. Își dorea un PC pe 32 de biți, parțial pentru că provenea de la un Sinclair QL cu procesor Motorola 68008 și parțial pentru că procesorul 286 pe 16 biți nu-l atrăgea. Ca orice student, și-a instalat și un joc: Prince of Persia, pe care l-a jucat o vreme.

Apoi a achiziționat MINIX, Unix-ul educațional dezvoltat de Andrew S. Tanenbaum , pentru a avea „ceva asemănător Unix-ului” acasă. Aceste ingrediente - hardware modest, un sistem Unix mic și mult timp petrecut în fața ecranelor - au pregătit terenul propice pentru Linux.

De la asamblor la șoferi

După ce Linus a reușit să termine jocul video respectiv, s-a cufundat în programarea în limbaj de asamblare pentru Intel. I-a arătat lui Lars un mic program cu capacități multitasking: un fir de execuție imprima un șir cu litera „A”, iar celălalt făcea același lucru cu litera „B”. Deși ar putea părea banal, acel cod a fost embrionul kernelului pe care îl vom cunoaște mai târziu sub numele de Linux.

În primăvara anului 1991, a rescris-o în mare parte în C, ceea ce era mult mai practic pentru întreținerea și extinderea unui sistem de operare. Dar, la acea vreme, lipseau multe funcții de bază pe care le considerăm acum de la sine înțelese în orice bibliotecă C standard.

Unele dintre ele, precum sprintf() , au fost implementate chiar de Lars în timp ce Linus era ocupat cu alte aspecte ale kernelului: lucrul curios este că baza acelui cod Lars încă supraviețuiește în kernelul Linux de astăzi: o mică parte din anii 1991–1992 care continuă să funcționeze pe milioane de dispozitive actuale.

Pe măsură ce săptămânile treceau, a adăugat drivere și le-a folosit pentru a se conecta la universitate prin modem și pentru a accesa Usenet de acasă. Au existat câteva incidente care merită povestite: odată, a încercat să se conecteze folosind hard disk-ul , iar sectorul de boot începea cu „ATDT” urmat de numărul modemului.

După ce a recuperat mașina, Linus a decis să implementeze permisiuni pentru fișiere pentru a evita o altă greșeală de acest gen.

LarsLars Wirzenius, prin Wikimedia

„E doar un hobby”

În august 1991, Linus a vorbit public pentru prima dată despre kernelul său în grupul Usenet comp.os.minix : „Creez un sistem de operare (gratuit)... doar un hobby, nu va fi mare și profesional precum GNU .” 

Inițial, proiectul se numea Freax , o aluzie la „ciudațenie”. Când Linus i-a cerut lui Ari Lemmke - administratorul ftp.funet.fi- să încarce prima arhivă tarball, Lemmke i-a ales un alt nume: Linux. Cu toate acestea, urme ale numelui original au rămas într-un fișier de compilare din versiunea 0.01.

Dar, pe măsură ce tot mai mulți oameni doreau să încerce noul sistem de operare, Linus avea nevoie de o metodă de instalare. Avea un singur PC, așa că s-a dus la casa lui Lars să-l instaleze pe al său. 

Ironia este că, din moment ce Linux-ul timpuriu fusese construit peste o instalare anterioară de Minix, sistemul de operare nu fusese niciodată „instalat de la zero ”. Așadar, primul PC pe care a fost instalat Linux a fost al lui Wirzenius... în timp ce acesta trăgea un pui de somn.

„Recomand această metodă: trage un pui de somn cât timp Linus face munca grea.”

Un 1992 plin de emoții

De asemenea, nu este cunoscut pe scară largă faptul că Linux nu s-a născut ca software liber: primele versiuni aveau o licență care interzicea utilizarea comercială. Unii dintre primii contribuitori au făcut lobby pentru schimbarea acesteia într-o licență GPL, deși acest lucru nu s-a întâmplat decât la începutul anului 1992.

Dar înainte de asta, anul 1992 a început cu faimoasa dezbatere Tanenbaum-Torvalds  despre arhitectura nucleului. Evenimentul este adesea citat ca o confruntare aprigă, dar Lars spune că și-o amintește ca fiind surprinzător de civilizată.

Și mai important a fost portarea X11 la Linux : dintr-o dată, sistemul aflat la început de drum putea oferi un mediu grafic standard. Trebuie să încetăm să mai anticipăm acest lucru, deoarece, după cum spunea Wirzenius, 1992 era deja „anul desktop-ului” pentru Linux .

Apropo, în același an au apărut și primele distribuții Linux.

Împărțirea unui birou (și provocarea haosului online)

În 1993, universitatea i-a angajat pe Linus și Lars ca asistenți didactici. Ei au împărțit un birou și un PC, pe care Linus l-a adoptat pentru a dezvolta Linux, în timp ce Lars s-a mulțumit cu un terminal DEC pentru a citi Usenet. 

În timp, Linux a obținut suport pentru Ethernet și TCP/IP. În cele din urmă, Usenet putea fi accesat fără modem. Dar codul de rețea, scris de la zero, nu era lipsit de defecte: la un moment dat, Linux a trimis pachete defecte care au scos din funcțiune stațiile de lucru Sun din rețeaua universității. Repararea kernel-ului Sun era impracticabilă, așa că Linux a fost interzis în campus până la remedierea erorii. 

1.0: „E gata, gata”

În primăvara anului 1994, au simțit că Linux era „gata”. Se putea compila singur, putea citi Usenet și putea rula nenumărate instanțe xeyes (o adevărată performanță!). Au organizat un eveniment de lansare pentru versiunea 1.0: au compilat kernelul în fundal, în timp ce Linus și alții explicau ce este Linux și la ce este folosit. Iar Torvalds a profitat de ocazie pentru a lansa o dezvăluire bombă: cumpărarea unui Unix comercial pentru PC-uri era atât de scumpă încât era mai ușor să-ți scrii propriul sistem de operare . 

Sursa: https://www.genbeta.com/linux/dueno-primer-pc-linux-se-instalaron-a-traicion-dormia-cuenta-cual-fue-nombre-original-sistema-operativo

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...