Treceți la conținutul principal

Aceasta distribuție Linux ați recomanda-o utilizatorilor de Windows?

 Odată cu sfârșitul suportului pentru Windows 10, iar Windows 11 încă o ciudățenie legată de inteligența artificială, nu a existat niciodată atât de mult interes pentru a încerca Linux ca astăzi. Dacă sunteți în căutarea unei distribuții Linux la care să fie ușor să vă adaptați atunci când vine de pe Windows, nu căutați mai departe decât Kubuntu.

Kubuntu seamănă cu Windows

Unul dintre cele mai mari obstacole atunci când treci de la un sistem de operare la altul este interfața cu utilizatorul. Cum deschizi și închizi aplicații? Unde găsești aplicații? Cum este navigarea în meniul de setări?

În acest sens, Kubuntu strălucește.

Bara de activități și „Meniul Start” seamănă foarte mult cu ceea ce se găsește în Windows. Cred că meniul Start din Kubuntu amintește în mod special de meniul Start din Windows 10, care conținea o serie de programe fixate în partea dreaptă și o listă de aplicații în stânga. Puteți fixa aplicații noi în acesta făcând clic dreapta pe ele și selectând „Adăugați la favorite”.

Meniul Start din Kubuntu seamănă foarte mult cu Windows 10.

Aplicația Setări este, de asemenea, extrem de intuitivă și aș compara-o favorabil cu meniul Setări pe care îl găsești pe macOS. Spre deosebire de Windows, ai un singur loc unde trebuie să mergi pentru a găsi lucruri. Nu trebuie să-ți amintești ce setare este ascunsă în Panoul de control și ce setare a fost portată fără prea multă convingere în noua aplicație Setări.

Aplicația Setări este mai bună decât Windows 11.

Ca un ultim bonus, găsirea și instalarea aplicațiilor pe Kubuntu (ca în majoritatea distribuțiilor Linux) este mai ușoară decât pe Windows. Folosești aplicația Discover pentru a gestiona adăugarea, actualizarea și eliminarea aplicațiilor, precum și actualizările de sistem. Aș recomanda să începi cu aplicațiile KDE dacă ai nevoie de o aplicație pentru ceva anume - de obicei sunt excelente.

Aplicația Discover pe Kubuntu.

Acestea sunt doar câteva exemple, dar principiul este valabil în întreaga interfață cu utilizatorul: dacă ești obișnuit cu Windows, te vei simți ca acasă cu KDE Plasma pe Kubuntu.

Aplicațiile implicite din Kubuntu sunt mai bune decât cele din Windows

Nimeni nu vrea să înceapă să folosească un sistem de operare nou doar pentru a fi nevoit să alerge după un milion de aplicații diferite doar pentru a-și folosi PC-ul așa cum ar face-o în mod normal, iar aici, încă o dată, Kubuntu strălucește.

Kubuntu este o versiune modificată a Ubuntu, care înlocuiește mediul desktop obișnuit al Ubuntu cu KDE Plasma.

Kubuntu vine preîncărcat și cu o serie de aplicații KDE excelente, precum Okular (un vizualizator de documente), Dolphin (un explorator de fișiere) și Konsole, care este Terminalul. Spectacle, programul de capturi de ecran inclus, este cel puțin la fel de capabil ca Windows Snipping Tool și aș susține că este mai bun în majoritatea privințelor.

Aplicația mea preferată inclusă este KDE Connect, care îți permite să-ți conectezi telefonul la PC prin rețeaua locală, astfel încât să poți folosi PC-ul pentru a trimite și primi mesaje text, a schimba fișiere între telefon și PC și a controla oricare dintre dispozitive. Am comparat-o cu Phone Link de la Microsoft în câteva ocazii și am constatat că KDE Connect este constant mai fiabil - impresionant pentru ceva complet gratuit.

Dincolo de ceea ce este inclus la instalarea sistemului de operare, KDE produce și o mulțime de alte programe pe care vă puteți baza pentru a vă satisface nevoile imediat. Kdenlive, un program de editare video, se poate descurca bine cu Adobe Premiere și DaVinci. Kate este un editor de text avansat comparabil cu VS Code de la Microsoft.

Am încercat o mulțime de aplicații KDE de-a lungul anilor și, deși nu le folosesc pe toate zilnic, toate sunt bune. Faptul că am un singur punct de acces pentru toate nevoile de bază (și uneori avansate) ale aplicațiilor face trecerea de la Windows la Linux mult mai ușoară decât ar fi altfel.

Debian și Kubuntu au un suport excelent

Ubuntu este cea mai faimoasă distribuție Linux, iar distribuția Linux subiacentă - Debian - stă la baza unei mulțimi de alte distribuții populare, precum Linux Mint. Kubuntu în sine este în mare parte Ubuntu. Ce înseamnă asta pentru utilizatorul final? Documentație pentru orice.

Indiferent dacă încerci să depanezi o eroare sau dacă vrei doar să faci ceva complicat, utilizarea unui sistem bazat pe Ubuntu (Debian) înseamnă că există o cantitate enormă de suport disponibil pe internet pentru orice. Acest lucru contribuie în mare măsură la faptul că tranziția de la Windows la Linux este mult mai puțin dureroasă decât ar fi dacă ar trebui să cauți prin zeci sau sute de pagini de documentație tehnică doar pentru a rezolva o problemă de bază.

Singurul domeniu pentru care nu te poți baza pe soluțiile Ubuntu este mediul desktop, deoarece Kubuntu folosește KDE Plasma în loc de GNOME. Cu toate acestea, KDE Plasma este foarte popular în sine și probabil nu vei avea probleme în a găsi discuții și soluții legate de orice problemă cu care te-ai putea confrunta.

Kubuntu rulează pe orice

Windows este cunoscut pentru supradimensionarea sa în zilele noastre, iar Windows 11 nu rezolvă problema. Mai mult, Windows 11 impune și niște cerințe hardware destul de stricte: 4 GB de RAM, suportă doar procesoare „moderne” și ai nevoie de TPM 2.0 - ceva ce nu se găsește în multe PC-uri care sunt perfect capabile.

Încă o dată, Kubuntu - la fel ca majoritatea celorlalte distribuții Linux - excelează în acest domeniu. Ai putea să-l rulezi pe un singur GB de RAM și un procesor dual-core vechi, dacă chiar ai vrea. În practică, am rulat Kubuntu 25.04 pe sisteme cu un procesor quad-core din 2010 și doar 8 GB de RAM și am constatat că este rapid și receptiv, în timp ce Windows 11 se întârzia îngrozitor pe același sistem.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...