Treceți la conținutul principal

Creșterea frecvenței temporizatorului în Linux: Beneficii și implicații asupra performanței

 

Recent, un inginer de la Google a propus creșterea frecvenței temporizatorului kernelului Linux de la 250 Hz la 1000 Hz. Această modificare ar putea îmbunătăți performanța pe dispozitivele cu ecrane de 120 Hz, deoarece setarea actuală poate genera inexactități temporale care afectează alocarea eficientă a resurselor. În plus, o frecvență mai mare a comutării între sarcini ar putea optimiza gestionarea dinamică a tensiunii și frecvenței (DVFS), permițând o alocare mai precisă a timpilor de planificare a sarcinilor și reducând întârzierile acestora.

Controverse și opinii divergente

Totuși, nu toți specialiștii sunt de acord cu această schimbare. Un alt inginer de la Google susține că menținerea frecvenței temporizatorului la 250 Hz este mai avantajoasă pentru dispozitivele cu consum redus de energie, cum ar fi plăcile IoT și dispozitivele mobile. Creșterea la 1000 Hz ar putea duce la un consum energetic mai mare, iar în cazul dispozitivelor Android, s-a observat o creștere de până la 7% a consumului procesorului în anumite scenarii.

Rezultatele testelor de performanță

Testele efectuate de Phoronix pe un PC cu procesor AMD Ryzen 9 9950X au oferit rezultate mixte. Unele aplicații, cum ar fi Llama.cpp și nginx, au înregistrat îmbunătățiri de performanță la 1000 Hz, în timp ce altele, precum Darktable și PostgreSQL, au funcționat mai bine la 250 Hz. În ceea ce privește consumul energetic, diferențele între cele două setări au fost minime.

Concluzii

Creșterea frecvenței temporizatorului kernelului Linux la 1000 Hz ar putea aduce beneficii în aplicațiile care necesită schimbări frecvente de sarcini și pe dispozitivele cu rate de reîmprospătare ridicate. Cu toate acestea, poate avea dezavantaje în ceea ce privește consumul de energie, mai ales în medii unde eficiența energetică este o prioritate. Prin urmare, adoptarea acestei modificări trebuie analizată în funcție de nevoile specifice ale fiecărui sistem.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe