Treceți la conținutul principal

Firefox 134 vine cu un design nou al filei, suport pentru gesturile panoului tactil în Linux și multe altele

 

Mozilla a lansat Firefox 134, aducând îmbunătățiri semnificative în design și funcționalitate.

Noutăți principale în Firefox 134:

  • Design nou al filelor: Filele au acum un aspect curbat și par să plutească deasupra barei de instrumente, oferind o interfață modernă și intuitivă. Această schimbare facilitează organizarea și navigarea între file.

  • Suport pentru gesturi pe panoul tactil în Linux: Utilizatorii Linux beneficiază acum de gesturi avansate pe touchpad, inclusiv derularea cinetică, care poate fi întreruptă prin plasarea a două degete pe touchpad. Această funcționalitate îmbunătățește experiența de navigare pe dispozitivele cu panouri tactile.

  • Redare video HEVC accelerată hardware pe Windows: Utilizatorii Windows pot acum reda conținut video HEVC cu suport hardware, asigurând o performanță mai bună și un consum redus de resurse.

  • Extinderea disponibilității Ecosia: Motorul de căutare Ecosia este acum disponibil în mai multe limbi și regiuni, inclusiv Austria, Belgia, Italia, Țările de Jos, Spania, Suedia și Elveția, promovând căutările ecologice.

  • Îmbunătățiri în blocarea ferestrelor pop-up: Firefox urmează acum mai îndeaproape specificațiile HTML pentru activarea utilizatorului tranzitoriu, reducând notificările eronate de blocare a ferestrelor pop-up.

  • Design actualizat pentru pagina de filă nouă: Utilizatorii din SUA și Canada beneficiază de un design revizuit al paginii de filă nouă, cu un logo repoziționat și un widget meteo, prioritizând căutarea web și comenzile rapide.

  • Îmbunătățiri pentru dezvoltatori: Depanarea extensiilor web a fost optimizată, inclusiv reîncărcarea automată a codului sursă și conversia automată a punctelor de înregistrare în marcatori de profil.

Pentru a beneficia de aceste îmbunătățiri, utilizatorii pot descărca cea mai recentă versiune de pe site-ul oficial Mozilla. 

Cum se instalează Firefox pe Linux?

Dacă sunteți deja utilizator Firefox, trebuie să știți că puteți actualiza cu ușurință la cea mai recentă versiune accesând meniul de setări. Cei cu actualizări automate activate nu trebuie să-și facă griji, deoarece vor primi noua versiune fără intervenție manuală.

Pe de altă parte, dacă preferați să nu așteptați actualizarea automată, o puteți face manual și pentru a face acest lucru trebuie doar să mergeți la Meniu > Ajutor > Despre Firefox. Aceasta va deschide o fereastră care arată versiunea instalată și, dacă funcționalitatea este activată, verificați dacă există actualizări disponibile.

Pentru utilizatorii Ubuntu, Linux Mint și alte derivate Ubuntu , este, de asemenea, posibil să actualizeze Firefox prin PPA oficial . Pentru a face acest lucru, deschideți un terminal și introduceți următoarele comenzi:

sudo add-apt-repository ppa:ubuntu-mozilla-security/ppa -y
sudo apt-get update
sudo apt install firefox

O altă opțiune de instalare disponibilă este prin Flatpak. Pentru a utiliza această metodă, trebuie să aveți suport Flatpak pe sistemul dumneavoastră. Odată activat, puteți instala Firefox rulând următoarea comandă în terminal:

flatpak instalează flathub org.mozilla.firefox

În ceea ce privește cei care au deja browserul instalat, rulați următoarea comandă nu numai pentru a actualiza Firefox, ci și pentru toate aplicațiile dvs. care sunt în format Flatpak:

actualizare flatpak

Pentru cei care preferă să folosească Snap, instalarea browserului se poate face tastând următoarea comandă:

sudo snap install firefox

Și pentru a actualiza aplicațiile pe care le-am instalat în format Snap, trebuie doar să tastați următoarele în terminal:

sudo snap refresh

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...