Treceți la conținutul principal

Managementul proceselor Linux

 

Managementul proceselor în Linux este esențial pentru monitorizarea și controlul aplicațiilor și serviciilor care rulează pe sistem. Un proces în Linux este o instanță a unui program care rulează și are propriul spațiu de memorie, iar kernelul Linux oferă numeroase instrumente pentru gestionarea acestora.

1. Comenzi pentru vizualizarea proceselor

  • ps (Process Status): Afișează informații despre procesele active. Exemple de utilizare:
    • ps aux – Afișează toate procesele de la toți utilizatorii, în mod detaliat.
    • ps -ef – Listare detaliată a proceselor, utilizând un format ușor diferit.
  • top: Interfață dinamică pentru monitorizarea proceselor în timp real. Afișează detalii despre utilizarea CPU, memorie și starea proceselor. Apăsând anumite taste (ex. k pentru a opri un proces), permite interacțiunea directă cu procesele.
  • htop: Similar cu top, dar cu o interfață grafică îmbunătățită. Permite selecționarea și manipularea mai ușoară a proceselor (instalat separat în unele distribuții).
  • pgrep: Caută procese după nume și afișează PID-ul acestora. Exemplu: pgrep firefox returnează PID-urile tuturor proceselor Firefox.

2. Comenzi pentru controlul proceselor

  • kill: Termină un proces specificat prin PID (Process ID). Exemplu: kill 1234, unde 1234 este PID-ul procesului.
    • Semnale comune:
      • SIGTERM (15): Oprire grațioasă, oferind procesului posibilitatea de a se închide corect.
      • SIGKILL (9): Forțează terminarea imediată a procesului.
  • killall: Termină toate procesele cu un anumit nume. Exemplu: killall firefox oprește toate instanțele Firefox.
  • pkill: Permite terminarea proceselor în funcție de un model de nume. De exemplu, pkill -f firefox oprește toate procesele care au "firefox" în denumire.
  • nice și renice: Controlează prioritatea proceselor.
    • nice setează prioritatea unui proces la pornire. De exemplu, nice -n 10 <comanda> pornește o comandă cu prioritate redusă.
    • renice modifică prioritatea unui proces existent. De exemplu, renice -n 5 -p 1234 ajustează prioritatea procesului cu PID 1234.

3. Monitorizarea avansată a proceselor

  • strace: Urmărește apelurile de sistem și semnalele efectuate de un proces. Exemplu: strace -p 1234 urmărește toate apelurile sistemului făcute de procesul cu PID 1234.
  • lsof (List Open Files): Afișează toate fișierele deschise de procese. Exemple: lsof -p 1234 (afișează fișierele deschise de procesul cu PID 1234) sau lsof /home/user/file.txt (afișează procesele care folosesc un fișier specific).

4. Gestionarea proceselor pe fundal și în prim-plan

  • &: Adăugat la finalul unei comenzi, rulează procesul pe fundal. Exemplu: firefox &.
  • jobs: Afișează procesele care rulează pe fundal în sesiunea curentă de terminal.
  • bg și fg: Controlează execuția pe fundal și prim-plan. De exemplu:
    • bg %1 – Reia un proces pe fundal.
    • fg %1 – Aduce un proces de pe fundal în prim-plan.
  • nohup: Permite rularea unui proces chiar și după deconectarea de la terminal. Exemplu: nohup command &.

5. Utilitare grafice pentru managementul proceselor

  • Pe distribuții cu interfață grafică, există instrumente precum System Monitor (Gnome System Monitor) sau KSysGuard pentru KDE. Acestea oferă o interfață vizuală intuitivă pentru gestionarea și monitorizarea proceselor, similar cu Task Manager în Windows.

Managementul proceselor este un aspect crucial pentru menținerea performanței și stabilității în Linux, iar aceste comenzi și utilitare oferă control detaliat asupra resurselor sistemului și a aplicațiilor.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Containerizare nativă pe macOS: Apple lansează propriul „Distrobox”

  Editorial de: Andrei Popescu, Penguin Reviews În cadrul Conferinței Globale a Dezvoltatorilor (WWDC25), Apple a prezentat „Containerization” – un nou framework open‑source care aduce pe macOS, bazat pe Apple Silicon, un mecanism performant și sigur pentru rularea distribuțiilor Linux in containere, similar ideii de Distrobox sau WSL . 🔹 Ce este Containerization? Framework în Swift : scris integral într-un limbaj modern, se bazează pe Virtualization.framework și rulează fiecare container Linux într‑o mașină virtuală ultra‑ușoară , asigurând izolare completă la nivel de kernel . Performanţă ridicată : containerele pornesc în câteva milisecunde, folosind dinamic doar resursele necesare, datorită accelerării hardware oferite de cipurile ARM Apple . Protecție avansată : fiecare container rulează separat, eliminând riscurile asociate scăpărilor de procese între medii sau către sistemul gazdă . 🛠 Funcționalități cheie Funcționalitate Detalii Imagini OCI standard Compatibile c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Kali GPT: asistentul AI care transformă pentesting‑ul

  Editorial de: Elena Marinescu, Penguin Reviews Într‑o mișcare revoluționară pentru comunitatea de securitate cibernetică, XIS10CIAL a lansat Kali GPT , un asistent AI conceput special pentru Kali Linux, bazat pe GPT‑4, care integrează inteligența artificială direct în terminal, redefinind modul în care se realizează testele de penetrare . 🔍 Ce aduce Kali GPT? Integrare în terminalul Kali – Kali GPT înțelege comenzi în limbaj natural, generează payloads, interpretează scanări Nmap, configurează Metasploit și explică tool‑uri precum Burp Suite, fără să părăsești shell‑ul . Asistent contextual – adaptează răspunsurile în funcție de nivel (începători vs. experți), oferind explicații simplify sau tehnice avansate . Automatizare AI – generează comenzi, script‑uri și payloads, reduce erorile umane și accelerează ciclul pentesting‑ului . Beneficii clare Productivitate sporită – reducerea semnificativă a timpului de research și documentare Învățare accelerată – e...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

De ce Danemarca renunță la Microsoft Office și Windows în favoarea LibreOffice și Linux

  de Mihai Georgescu, editor colaborator Danemarca face un pas major în orientarea către suveranitatea digitală: sectorul public a început să înlocuiască Microsoft Office și Windows cu LibreOffice și distribuții Linux. Misunea este de a readuce controlul datelor în spațiul UE și de a diminua dependența de furnizori extra-comunitari. Motivele deciziei Guvernul danez a început tranziția pe baza a trei obiective prioritare: Suveranitate digitală – datele rămân sub control european, nu sunt transmise către servere non‑UE . Reducerea costurilor – eliminarea licențelor Microsoft și direcționarea fondurilor către dezvoltatori și companii locale. Securitate și interoperabilitate – standardizarea pe formate deschise (ODF) pentru o colaborare mai eficientă între instituții și cetățeni . Strategia de implementare Pilot gradual – implementări în etape, începând cu LibreOffice și Windows, urmate de trecerea la Linux — fără tranziția “brutală” în toate birourile deodată . Form...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe